- Statutul Comunei Jugureni -
PREAMBUL
Comuna Jugureni, ca unitate administrativ-teritorială, este persoana juridică cu deplină capacitate, care posedă un patrimoniu şi are iniţiativa în tot ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitându-şi autoritatea, în condiţiile legii pe teritoriul delimitat prin lege.
DENUMIREA COMUNEI
JUGURENI – comuna cu statut de autoadministrare. Nu s-a stabilit încă de unde provine şi ce anume semnifică denumirea comunei. Am avansa totuşi o ipoteză posibilă. Denominaţia „Jugureni” ar putea fi pusă în relaţie cu provenienţa unor locuitori băjeniţi din Transilvania (aflată sub stăpânire austro-ungară), de unde şi multitudinea unor sate cu numele de: „Ungureni” (cum ar fi cel din preajmă, de la Fântânele, dar şi de la Gherghiţa, Homorâciu, Măneciu sau Poseşti, ca să nu mai vorbim de unele dispărute între timp, cum ar fi: Tohăneasca-Ungureni, Popeşti-Ungureni, Valea Stâlpului Ungureni, Ungureni ot cătun Ogretin, Ungureni ot cătun Poiana Mierlei, Valea Anii Ungureni din fostul jud. Saac), care foloseau, probabil, ca unitate de măsură agrară latinescul „jugerum”, dar şi „juger”-eris (la Plaut” = jugăr>iugăr, egal cu 0,5775 ha, adică ceva mai mult de un pogon jugărul cadastral şi cu 0,4316 ha, adică ceva mai mic de un pogon jugărul ungar (George Tudorică, Unităţile de măsură europene şi americane, Tip. Prea, Buc., 1946, p. 85). “Jugăr” + sufixul –eni>Jugăreni, caligrafiat, prin 1439, chiar Jigăreni (DLRV, p. 113).
După DTSR, a avut în vechime un alt nume: Runceni; probabil înainte de venirea băjenarilor. Vechea denumire trebuie să fie derivat din substantivul „runc” = curătură (Ibidem, p. 149), adică loc în pădure, liberat de copaci în vederea cultivării, dacă nu din antroponimul Runcu + sufixul amintit. De aici din Ruceni era originar clucerul Vlaicu, fiul vistierului Vlaicu din Runceni şi Cislău şi al Neagăi din Runceni, tatăl doamnei Neaga, cea căsătorită, în iunie 1582 cu Mihnea Turcitul (DMD, 104).
Comuna era formată din satele: Jugureni (reşedinţă – dispusă central), Boboci, Marginea Pădurii şi Valea Unghiului.
RANGUL COMUNEI
Potrivit Legii nr. 351 / 24 august 2001 privind Planul de amenajare a teritoriului national comuna Jugureni este unitate administrativa de rangul _________.
ÎNTINDEREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV SI DELIMITAREA TERITORIALA
Suprafaţa comunei Jugureni este de 2684 ha, din care doar 1583 ha reprezintă suprafaţă agricolă.
Cadrul geografic: Comună amplasată în zona colinară din estul judeţului, pe un teren în genere accidentat. Se învecinează cu judeţul Buzău, la est, cu comuna Gura Vadului, la sud, cu comuna Călugăreni, la sud-vest, cu comuna Sângeru, la nord-vest şi cu comuna Lapoş, la nord.
DATE SINTETICE DESPRE ECHIPAREA TERITORIULUI
Suprafata totala - ha 2685 2685
Locuinte existente - total 545 545
numar
Locuinte in proprietate -
publica - numar
Locuinte din fondurile 545 545
private - numar
Suprafata locuibila - 16219 16219
total mp
Suprafata locuibila - -
proprietate publica - mp
Suprafata locuibila - 16219 16219
fondurile private - mp
Notă: datele de mai sus, precum şi următoarele date statistice sunt furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova şi reprezintă ultimele date centralizate în domeniu, cu un an peste datele ultimului recensământ, care a avut loc în anul 2002. Pe măsură ce date noi vor fi disponibile, acestea vor fi introduse în statut iar acesta poate fi consultat pe pagina de internet a comunei Jugureni.
POPULATIA COMUNEI
Conform ultimului recensamânt al populatiei – 18 martie 2002, populatia comunei este de 721 persoane.
Evoluţia demografică a comunei a fost următoarea: în 1872, comuna avea 1000 de locuitori, în 1900 – 1160, în 1960 – 2007, în 1965 – 1859, în 1970 – 1509, în 1975 – 1385, în 1980 – 1243, iar în 1984, doar 1106 locuitori (comparabil doar cu 1900).
Ocupaţia lor de bază: viticultura, pomicultura, creşterea animalelor şi exploatarea lemnului (în mai mică măsură).
În perioada anilor 1970-1990, mulţi locuitori au fost angajaţi în industria judeţului Prahova. După Revoluţie, agricultura şi creşterea animalelor capătă din nou o pondere importantă în economia locală dar, în ultimii ani, se observă că forţa de muncă migrează către servicii sau spre agenţii economici din localitate, alături, bineînţeles, de segmentul navetiştilor.
